Uranus Acum/ Conciliere 2022

O expoziție în spațiul public. Mai – Iulie 2022

Ce ar fi să nu mai vorbim (doar) despre demolări, ci despre un viitor al concilierii? Al conviețuirii straturilor istorice, al unei împăcări ale orașului cu locuitorii săi? Vă propunem o discuție despre memoria vie și fertilă și despre dezvoltare urbană civilizată.

Instalație in parcul Izvor pe locul unei casei disparute, 2022. ©Tudor Constantinescu

Programul „Uranus Acum” continuă. Expoziția din 2019 reconstruia o realitate dispărută. Lucrând la ea, săpând pentru instalațiile din spațiul public,vizitând și citind despre zonă, am descoperit o serie de elemente concrete și aproape invizibile care au supraviețuit proiectului lui Ceaușescu, abandonului și transformărilor ultimilor 30 de ani. În același timp, am simțit nevoia să facem și un pas mai departe, și să vorbim și despre ce se poate face cu amestecul actual de teritorii necunoscute, relativ inaccesibile și prost sau deloc folosite și care în continuare rupe orașul în două.

Str. Salvatorului, 2021

Aducem aceste două subiecte împreună: pe de o parte, cercetarea, cartarea  și prezentarea urmelor fizice ce au supraviețuit marii operații; pe de alta, promovarea viziunilor, proiectelor, strategiilor pentru un  altfel de viitor al zonei Palatului Parlamentului.  

Expoziția este răspândită în spațiul fizic al zonei Uranus-Izvor și prezentă și în online, printr-o arhivă de locuri dispărute și de urme ale trecutului. 

Fragment din fosta stradă a Salvatorului. Foto: Vlad Bâscă, 2021

Memoria ca resursă: Secțiunea „Urme” 

Selecția noastră se materializează în 10 instalații răspândite pe teritoriul fostului cartier. Ele alcătuiesc un traseu explicativ despre locuri care au dispărut complet sau din care s-au păstrat doar fragmente. Aducem în mod simbolic trecutul înapoi și descoperim împreună cât de multe lucruri au rămas acolo unde, aparent, nu a  mai rămas nimic. Instalațiile sugerează o serie de panouri stradale, cu informații despre biserici ascunse sau demolate, despre bucăți de ruine ale unor clădiri de patrimoniu, pavaj sau locuri în care se aflau case prețioase și istorii familiale, cu hărți vechi și noi. Fiecare instalație conține un link care te duce către o arhivă digitală, cu informații mai multe și mai complexe, inclusiv imagini și interviuri. 

Ca într-un film SF cu găuri de vierme și portaluri temporale, ne plimbăm concomitent în orașul dispărut și în cele de azi. 

Strada Vânători, resturile casei Florescu de la nr. 4. Link aici.
Biserica și clopotnița Mânăstiri Mihai Vodă, mutate pe strada Sapienței

Mărturisim că ne-a obsedat nu doar cartarea și punerea în context a acestor urme, ci și ce s-ar întâmpla cu ele. În primul rând, este vorba despre protecție. Este vorba despre elemente foarte fragile, sau de locuri cu statut incert. Ele pot dispărea foarte rapid, cu ocazia unor proiecte publice sau private. Dar credem că importanța lor constă și în potențialul imens pe care îl oferă. Ele pot deveni o resursă esențială pentru o regândire urbanistică a zonei. Pentru mulți dintre noi, ideea de memorial se leagă mai ales de un obiect sau de un ansamblu clar delimitat. Însă poate fi vorba și despre un parc memorial. Modelul ce ne-a servit drept inspirație este Memorialul Zidului Berlinului, în zona Bernauer Straße. Acolo s-a lucrat timp de mai bine de 15 ani la un  ansamblu ce integrează  porțiuni păstrate din zid, o biserică, un monument, un  centru de informare, dar un traseu urban și  arheologic, cu găsirea, păstrarea și punerea în valoare a unor resturi și cu marcări  discrete ale unor locuri și evenimente istorice.  Milioane de vizitatori se plimbă în fiecare an pe acolo, dar în același timp ansamblul rămâne și un loc public permanent și prietenos, parte a vieții de zi cu zi a cartierului și a orașului. 

Vedem proiectul nostru și ca o contribuție la demararea unui astfel de proiect muzeal și urban, o parte integrantă a regenerării zonei.

Modelul european bun și urmele ca resursă urbană.
Gedenkstätte Berliner Mauer – Memorialul Zidului, Berlin.
©Stiftung Berliner Mauer, Foto J. Hochmuth

Ca pentru orice bun traseu de vizitare, v-am pregătit o hartă, cu link-uri Google Maps ale fiecărui loc. Puteți să o printați sau să o luați cu voi pe mobil. 

Dacă vreți să aflați mai multe întâi și să vă plimbați după, intrați pe secțiunea cu Locuri ale memoriei. Fiecare articol conține propriul link către locul de astăzi. 

Pentru o renaștere urbană și un urbanism democratic. Secțiunea „Mai departe”

Am amplasat această secțiune tot în spațiul public, dar în mod compact: în parcul Izvor, în preajma așa-numitului „Rond al Bicicliștilor”. Așa cum spuneam și mai sus, ea este dedicată unor idei și principii pentru viitorul zonei, precum și unor propuneri civice, arhitecturale și urbanistice. Veți vedea teme care se tot repetă(dar a căror importanță fundamentală devine cu atât mai evidentă): deschiderea Orașul Interzis (terenul aferent Parlamentului), recoaserea orașului, regenerarea cartierelor din jur, spații și trasee pietonale, parcuri, intervenții delicate, reașezarea dezvoltării….dar și moduri foarte diferite de a pondera și echilibra aceste principii. Deocamdată, majoritatea instituțiilor și politicienilor sunt reticenți sau indiferenți față de această problemă. Acțiuni concrete depind de pornirea unei discuții și de dorința cetățenilor de își cere dreptul la oraș. 

Planul integrat de dezvoltare urbană București (P.I.D.U.): „Camera de cultură contemporană” (Muzeul Național de Artă contemporană – MNAC), machetă
Strada Salvatorului 1979. Imagine de epocă: Traian Bădulescu senior, expoziţia “Salutări din Uranus!”
Srada Salvatorului 2019. Imagine contemporană: Costin Gheorghe, proiectul “THENOW – trecutul la prezent” Urmele cvasi-invizibile : fragment de pavaj din piatră si o gură de canal

Contact: povesti@uranusacum.ro

Perioadă: 12 mai – 10 iulie 2022

CREDIT

Un proiect finanțat de către Ordinul Arhitecților din România, prin Timbrul de arhitectură.

Această expoziție integrează materiale din cadrul etapelor din 2019–2021 ale proiectului general „Uranus Acum”: imagini noi și de arhivă, cercetări, interviuri, texte, desene etc. Autorii imaginilor au fost creditați în cadrul panourilor. Mulțumiri speciale vechilor locuitori ai cartierului și martorilor implicați, membrilor echipei restrânse — Oana-Valentina Suciu și Iris Șerban, membrilor Ideilagram, echipei extinse, voluntarilor, tuturor celor care ne-au furnizat informații și ne-au sprijinit.

www.uranusacum.ro

Un proiect Zeppelin & Ideilagram

Curatoriat, coordonare:

Dorothee Hasnaș, Ștefan Ghenciulescu, Ilinca Păun-Constantinescu

Cercetare:

Dorothee Hasnaș, Ștefan Ghenciulescu, Ciprian Plăiașu

Parteneri:

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București,

Senatul României, Academia Română, re-act now, Inițiativa Parcul Uranus, MNAC București, DC Communication

Design expozițional:

Dorothee Hasnaș, Ștefan Ghenciulescu, Ilinca Păun-Constantinescu, Tudor Constantinescu, Artemisa Pascu, Andrei Grosu

Design grafic:

Local Design Circle (Artemisa Pascu, Andrei Grosu)

Design tip de literă Triumf:

Bogdan Dumitrache

Colaboratori cercetare, design, proofreading:

Andrei Badea, Cătălina Frâncu, design publicații: Gabriela Belcineanu

Producție expoziție:

Fabricate

Website Uranus Acum:

Dorothee Hasnaș, Ciprian Plăiașu

Colaborare proiectare, producție, montaj:

Ideogram Studio

Video:

Alexandru Păun

Proiectare rezistență instalații:

Adrian Brânzoiu

Salvatorului nr. 7, singura casa supravietuitoare. ©Dorothee Hasnas, 2021
en_USEnglish